| office@fatumgrup.ro | +40 256 487 773 | Str. Vanatorilor nr. 33 Timisoara
Intrebari frecvente
1. Care este diferenta intre Securitate si Sanatate in Munca si Protectia Muncii?
Termenul „securitate si sanatate in munca” este, de fapt, denumirea noua a termenului „protectia muncii” si a inceput sa fie utilizat o data cu modificarea legislatiei din domeniu, in anul 2006. In ultima perioada, legislatia romana s-a aliniat aproape in totalitate la legislatia europeana privind securitatea si sanatatea in munca, in primul rand datorita intrarii in spatiul comunitar, datorita modificarii factorilor de risc prezenti la locul de munca, dar si a dezvoltarii tehnologice galopante.
2. Ce este accidental de munca?
Prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca (ITM) de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate (INV) ori deces(D).(Art. 5 (g), din Legea 319/2006)
3. Securitate si Sanatate in Munca: cine este responsabil?
Angajatorii au responsabilitatea de a respecta cerintele legale pentru securitatea si sanatatea la locul de munca. De asemenea, angajatii au un rol de jucat in realizarea unor standarde bune de securitate si sanatate.
4. Ce reprezinta conceptual de securitate si sanatate?
Conceptul de securitate si sanatate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.
Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale in randul lucratorilor si adaptarea la progresul stiintei si tehnicii.
In conformitate cu aceste reglementari, obligatia de a asigura securitatea si sanatatea, in toate aspectele referitoare la munca, revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului.
5. Care sunt obiectivele Securitatii si Sanatatii in Munca?
  1. Armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vietii, protectia mediului inconjurator, asigurarea vietii, securitatii si sanatatii angajatilor;
  2. Constientizarea lucratorilor in cunoasterea si respectarea normelor si a standardelor de securitate si sanatate a muncii in amenajarea, dotarea locurilor de munca, exploatarea in conditii de siguranta a echipamentelor de munca in scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale;
  3. Eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau imbolnavire profesionala existenti in sistemul de munca (executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediul de munca), informarea, consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora;
  4. Aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala.
6. Cum este organizata activitatea de prevenire si protective de catre angajator?
  1. Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;
  2. Elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie;
  3. Elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/intreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru;
  4. Propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si sanatatii în munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza in fisa postului, cu aprobarea angajatorului;
  5. Verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii în munca, stabilite prin fisa postului;
  6. Intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii in munca;
  7. Elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite;
  8. Elaborarea programului de instruire-testare la nivelul intreprinderii si/sau unitatii;
  9. Asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor art. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;
  10. Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;
  11. Stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;
  12. Evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor;
  13. Evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
  14. Evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;
  15. Monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor în mediul de munca;
  16. Verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de siguranta;
  17. Informarea angajatorului, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie;
  18. Intocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotararile Guvernului emise in temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 319/2006, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare si mobile;
  19. Evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotararea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
  20. Identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din intreprindere si intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
  21. Urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a inlocuirii lor la termenele stabilite, precum si in celelalte situatii prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.048/2006;
  22. Participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006;
  23. Intocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006;
  24. Elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din intreprindere si/sau unitate, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 319/2006;
  25. Urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;
  26. Colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire si protectie, medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie;
  27. Colaborarea cu lucratorii desemnati /serviciile interne/ serviciile externe ai/ ale altor angajatori, in situatia in care mai multi angajatori isi desfasoara activitatea in acelasi loc de munca;
  28. Urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare;
  29. Propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii atributiilor in domeniul securitatii si sanatatii în munca;
  30. Propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea în munca la incheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele incheiate cu angajatori straini;
  31. Intocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati.
7. Ce este serviciul intern de prevenire si protectie?
Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior, si, dupa caz, alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare.

Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior.
Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza in subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta.

Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului.
8. Ce este serviciul extern de prevenire si protectie?
Serviciul extern de prevenire si protectie este o societate care presteaza servicii care asigura, pe baza de contract, activitatile de prevenire si protectie în domeniu.
Angajatorul apeleaza la serviciile externe, cu respectarea prevederilor art.18 alin. (3) lit. d) din Legea 319/2006.

Apelarea la un serviciu extern nu exonereaza administratorul de obligatiile care ii revin pe aceasta linie.
9. Ce reprezinta lucratorii desemnati?
Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului.
Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu.
In cazul in care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.
Insusirea lucratorilor in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca

Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate în munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii în munca la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii în munca cuprinde 3 faze:
  1. instruirea introductiv-generala;
  2. instruirea la locul de munca;
  3. instruirea periodica.
Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se consemneaza in mod obligatoriu in fisa de instruire individuala, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita de o copie a fisei de aptitudini, completata de catre medicul de medicina muncii in urma examenului medical la angajare.
Instruirea introductiv-generala
Instruirea introductiv-generala se face:
  1. la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din Legea 319/2006;
  2. lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
  3. lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
  4. lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele probleme:
  1. legislatia de securitate si sanatate in munca;
  2. consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca;
  3. riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
  4. masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica aprobata de catre angajator.
Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe baza de teste.
Instruirea la locul de munca
Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate în munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
Instruirea la locul de munca se face:
  1. la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din Legea 319/2006;
  2. lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta;
  3. lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta;
  4. lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar, inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii.
Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, in grupe de maximum 20 de persoane.

Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca.

Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
  1. angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca;
  2. lucratorul desemnat;
  3. un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie;
  4. serviciul extern de prevenire si protectie.
Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
Instruirea la locul de munca va cuprinde:
  1. informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru;
  2. prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
  3. masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
  4. prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru;
  5. instruirea la locul de munca va include in mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor.
Instruirea periodica
Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti mai sus si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.
Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.
Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
Instruirea periodica se face suplimentar celei programate în urmatoarele cazuri:
  1. cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
  2. cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;
  3. la reluarea activitatii dupa accident de munca;
  4. la executarea unor lucrari speciale;
  5. la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
  6. la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
  7. la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Durata instruirii periodice prevazute mai sus nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste in instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
  1. angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca;
  2. lucratorul desemnat;
  3. un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire;
  4. serviciul extern de protectie si prevenire.
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
10. Ce este echipamentul individual de protectie (EIP) si cum se utilizeaza?
Echipamentul individual de protectie reprezinta orice dispozitiv sau mijloc destinat purtarii de catre fiecare participant la procesul de munca pentru a-l proteja impotriva unuia sau mai multor factori de risc de accidentare sau imbolnavire profesionala.
El se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor, precum si altor categorii participante la procesul muncii, in conformitate cu Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Pe baza acestuia, angajatorul este obligat sa intocmeasca lista interna de dotare cu EIP adecvat executarii sarcinilor de munca in conditii de securitate.